Şcoala Clujeană de Matematică – Tradiţie şi Modernitate

Google+TwitterFacebook

MatematicaInceputuri

Matematica la Universitatea Leopoldina Collegium Academicum din Cluj

  • La Universitatea Leopoldina Collegium Academicum din Cluj, fondată în 1698 activează în perioada 1734−1739 profesorul iezuit Miklós Jánosi (1701−1741), predând teologie și matematici. În această perioadă Jánosi pune bazele instituționale ale predării astronomiei și întocmește primele planuri pentru construirea unui turn dedicat observațiilor astronomice. Jánosi publică în 1737 la tipografia iezuită din Cluj primul tratat superior de trigonometrie și astronomie din Transilvania „Trigonometria plana et spherica cum selectis ex Geometria et Astronomia problematis…”.
  • În perioada 1752−1755 a activat la universitatea iezuită din Cluj și Maximilian Hell (Hell Miksa, 1720−1792), cel care a devenit faimos ulterior activând ca astronom al împăratului Austriei și director al observatorului din Viena, conducând și o expediție științifică importantă pentru observarea tranzitului planetei Venus din 1768. Hell, în perioada petrecută la Cluj, continuă proiectele lui Jánosi pentru realizarea unui observator astronomic și a unui muzeu.

Ieşirea ȋn lume

Matematica la Universitatea maghiară din Cluj (1872−1919, 1940−1945)

  • Din momentul înființării sale din 1872, universitatea clujeană are în structura sa și Facultatea de Matematică și Științe ale Naturii. La această facultate sunt fondate două catedre de matematică. La cea de matematici elementare este numit Samuel Brassai (1800−1897), iar cea de matematici superioare a fost preluată de Lajos Martin (1827−1897).
  • După anii de debut și căutări, școala de matematică superioară clujeană se înscrie pe un trend de creștere deosebit de vertiginoasă odată cu numirea la Cluj a matematicienilor Mór Réthy (1848−1925) și Gyula Farkas (1847−1930). Cei doi, pe lângă realizările științifice personale deosebite, au un rol important și în creșterea și atragerea la Cluj a unor matematicieni tineri deosebit de talentați și foarte bine pregătiți.
  • La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX activează la universitatea din Cluj matematicienii: Gyula Vályi (1858−1913), Lipót Klug (1897−1917), Lajos Schlesinger (1864−1933), Lipót Fejér (1880−1959), Frigyes Riesz (1880−1956) și Alfréd Haar (1885−1933), toți cu stagii de studii la cele mai prestigioase universități din Europa. Rezultatele lui Farkas, Fejér și Riesz le regăsim printre cele mai citate rezultate fundamentale ale matematicii.
  • Observatorul astronomic, construit în 1926, a fost reechipat cu instrumente astronomice performante și cu o bibliotecă de specialitate de tânărul astronom Lóránt Dezső (1914–2003).

Universitatea Daciei superioare

Şcoala clujeană de matematică-parte integrantă a şcolii româneşti de matematică

  • In 1919, Dimitrie Pompeiu organizează Seminarul Matematic de la Universitatea din Cluj. În foarte scurt timp acesta devine un element major al vieţii ştiinţifice matematice naţionale şi internaţionale. Pe parcursul a zece ani (1927-1936), Seminarul Matematic al Universitătii din Cluj a fost onorat de prezenţa a 14 înalte personalităţi ştiinţifice de peste hotare: W. Blaschke (Hamburg), E. Bompiani (Roma), E. Borel, E. Cartan şi A. Denjoy (Paris), B. Hostinsky (Bruno), J. Karamata (Belgrad), P. Montel (Paris), C. Kuratowski (Varsovia), S. Mandelbrojt (Clermont Ferrand), A. Reymond (Lausanne), W. Sierpinski (Varsovia), V. Volterra (Roma).
  • La iniţiativa lui Petre Sergescu se organizează ȋn 1929 la Cluj Primul Congres Internaţional al Matematicienilor Români.
  • Tot ȋncepând cu 1929, P. Sergescu editează revista „Mathematica” cu articole numai în limbile Franceză, Engleză, Germană şi Italiană. Directorii acestei reviste, D. Pompeiu şi Gh. Ţiţeica, precizează în prefaţa primului număr al revistei că „noua publicaţie ştiinţifică are drept scop stabilirea de relaţii între activitatea matematică a României şi a celei din alte ţări„.

Pe valurile vieţii

Universitatea Babeş, Universitatea Bolyai, Universitatea Babeş-Bolyai: studiile de Matematică continuă să se dezvolte

  • La Institutul de Matematică al Universităţii Bolyai au activat, ȋn ordinea anului de debut următorii profesori: Gheorghe Pic (1945), Eugen Gergely (1947), Vimos Cseke (1948), Ernö Kiss (1950), Francisc Radó (1950), Alexandru Tóth (1950), Kálmán Kovács (1951), Árpád Kiss (1952).
  • După 1950, în cadrul Facultăţii de Matematică, se înfiinţează catedre pe domenii bine conturate şi cu seminarii de cercetare săptămânale. Se fac eforturi pentru întărirea colaborărilor internaţionale. Contribuţii importante au adus Gheorghe Călugăreanu, Tiberiu Popoviciu, Dumitru V. Ionescu, Caius Iacob, Tiberiu Mihăilescu, Gheorghe Pic, Gheorghe Chiş, Francisc Rado, Arpád Pál şi alţii.
  • Primele seminarii de cercetare au fost conduse de matematicieni deveniţi cunoscuţi în lumea matematicii, dintre care amintim:
    • Prof. P. Montel (Sorbona): „Funcţiunile univalente”.
    • Prof. W. Sierpinski (Varşovia): „Teoria mulţimilor analitice”.
    • Prof. A. Denjoy (Sorbona): „Chestiuni elementare din teoria funcţiunilor analitice”.
    • Prof. B. Hostinsky (Brno): „Integrarea substituţiunilor liniare”.
    • Prof. S. Mandelbrojt (Clermont Ferrand): „Funcţiunile quasi-analitice”, “Seriile lui Dirichlet”.

În loc de concluzii

Având în vedere activitatea de cercetare desfăşurată la Cluj, casa de editură Gauthier Villars din Paris a început, în anul 1931, editarea unei colecţii de monografii cu titlul: „Publications du Séminaire Mathématique de l’Université de Cluj”. Mai mult, activitatea şi rezultatele obţinute la Cluj l-au determinat pe Gino Loria (profesor la Universitatea din Genova) să spună, referindu-se mai larg la şcoala de matematică românească: „Când se va scrie istoria matematicii în sec. XX, va trebui să se ţină seama de minunata mişcare matematică românească„.

Şi povestea merge mai departe… Vă invităm pe voi să o duceţi spre succes în continuare.

Google+TwitterFacebook