Facultatea de Matematică şi Informatică – rol fundamental în dezvoltarea informaticii şi industriei software din România

Google+TwitterFacebook

InformaticaCrearea calculatoarelor a dus la apariţia unei noi ştiinţe, INFORMATICA, prezentă azi în toate universităţile lumii. Spre deosebire de celelalte ştiinţe ce au apărut şi s-au dezvoltat în sute de ani, informatica este o ştiinţă relativ tânără cu o tradiţie de doar câteva decenii.

Primul calculator a apărut în 1942-1944, iar informatica puţin mai târziu. România a fost între primele ţări din lume (după SUA, Anglia, URSS, Germania, Franţa, Japonia, Austria, Olanda, Italia, Danemarca) care a construit calculatoare. Iar în România, Clujul a fost al doilea oraş în care s-a construit un calculator. Meritul revine academicianului Tiberiu Popoviciu, director al Institutului de Calcul din Cluj al Academiei Române şi profesor al facultăţii noastre. Printre calculatoarele construite la Institutul de Calcul din Cluj se numără: Marika (1959), Dacicc-1 (1959-1963) si Dacicc-200 (1968). Calculatorul Dacicc-1 a fost construit cu tuburi electronice, tranzistoare şi memorie cu ferite de către un grup de ingineri (Farkas Gheorghe, Bocu Mircea, Azzola Bruno) şi un grup de matematicieni care au scris programe în limbaj maşină pentru acest calculator (Emil Muntean, Liviu Negrescu, Teodor Rus). Calculatorul Dacicc-200, a fost primul calculator din ţara noastră complet tranzistorizat.

În aceeaşi perioadă (1957-1959) la Institutul de Fizică Atomică, Bucureşti-Măgurele, au fost realizate calculatoarele CIFA-101 (1957) şi CIFA-102 de către un colectiv condus de Armand Segal, iar la Institutul Politehnic din Timişoara s-a construit MECIPT.

Un moment important în istoria Informaticii clujeane este înfiinţarea în 1962 la facultatea noastră a secţiei de Maşini de Calcul. Aici s-au predat primele cursuri în domeniu, unul în anul IV, Maşini de calcul, ţinut de conf. Kiss Ernest şi celălalt de Programare în limbajul FORTRAN predat de profesorul D.D. Stancu, la întoarcerea sa din SUA în 1962.

În 1963 profesorul D.D. Stancu înfiinţează catedra de Calcul Numeric şi Statistic, care grupează mai multe cadre didactice cu interes pentru acest domeniu nou (D.D. Stancu, I. Maruşciac, M. Rǎdulescu, E. Virag, F. Oancea, Gh. Coman şi Gr. Moldovan).

Menţionăm de asemenea, că un loc aparte în istoria informaticii clujeane l-au ocupat Institutul de Tehnică de Calcul (ITC), filiala Cluj (avându-l ca director pe Emil Munteanu) precum şi Centrul Teritorial de Calcul Electronic (CTCE) Cluj (director Vasile Peteanu), unde se instalează în 1971 un calculator FELIX C-256. Cei doi, importanţi exponenţi în domeniul informaticii pe plan local şi naţional, erau absolvenţi ai Facultăţii de Matematică şi proveneau de la Institutul de Calcul al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca.

Un alt moment important în istoria informaticii din România are loc în 1971 când se înfiinţează secţiile de Informatică la Facultăţile de Matematică din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, secţii care au primit sarcina de a pregăti informaticieni pentru viitoarele centre de calcul ce urmau să se înfiinţeze în toate judeţele ţării. La institutele politehnice se înfiinţează secţia de Calculatoare şi Automatică (profil tehnic), iar la Facultăţile de Ştiinţe Economice, secţia de Informatică Economică (profil economic). Numărul studenţilor de la secţia Informatică în anul înfiinţării a fost de 75, cu 50 mai mare decât la fosta secţie de Maşini de Calcul.

Tot în 1971 s-au înfiinţat la Cluj un Centru de Calcul Electronic Teritorial şi o filială a Institutului de Tehnică de Calcul din Bucureşti. Era singurul centru de calcul din Transilvania cu rolul de a deservi întreprinderile industriale şi economice din această parte a ţării. În acelaşi timp aici s-au rulat primele programe Fortran scrise de studenţii facultăţii noastre.

Un alt moment important are loc în 1975, când la Universitatea Babeş-Bolyai s-a înfiinţat Centrul de calcul al Universităţii, avândul ca director pe profesorul Gr. Moldovan. Acest centru avea personal propriu şi se autofinanţa prin prestarea de servicii pentru toate universităţile din Cluj-Napoca. Astfel, centrul universitar Cluj-Napoca devine, pe linie de învăţământ şi producţie, un reper important pentru dezvoltarea informaticii din România. A fost o etapă care a pregătit România pentru tot ceea ce a urmat cu adevărat revoluţionar în domeniul informaticii, şi anume ceea ce avea să se întâmple după 1990. Deşi era Centrul de Calcul al Universităţii, accesul studenţilor la calculator era mult redus faţă de facilităţile actuale. Centrul de calcul nu se adresa preponderent studenţilor, ci, din pricina necesităţii de autofinanţare se adresa mai degrabă unităţilor economice pentru care presta diferite servicii, în special prelucrării de date.

Informatica din învăţământul superior a progresat în paralel cu evoluţia sa pe plan mondial. La facultatea noastră au fost introduse microcalculatoarele (PC-urile), reţelele de calculatoare, accesul la Internet, etc. La nivelul Universităţii a fost creat în 1996 Centrul de Comunicaţii iar ulterior, în 2002 Departamentul de Informatizare.

Ca ştiinţă, Informatica a evoluat incomparabil mai repede. Apărută ca un domeniu al Matematicii şi privită ca atare de către unii matematicieni, Informatica a devenit în cinci decenii o ştiinţă cu un conţinut bine definit şi o evoluţie nemaiîntâlnită anterior în istoria ştiinţei. Pentru ca informatica clujeană să fie recunoscută internaţional era nevoie de prezenţa ei în lumea ştiinţifică naţională şi internaţională. În această direcţie un rol important l-au avut revistele de specialitate şi conferinţele ştiinţifice.

În primii ani, informaticienii au publicat lucrări în cadrul revistei Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Series Mathematica şi au participat la conferinţe organizate de alte instituţii. De menţionat în această direcţie Simpozionul „Informatica şi aplicaţiile sale” organizat de Centrul de Calcul din Cluj la nivel naţional. Un rol important l-a avut şi simpozionul „Zilele Academice Clujene” (ZAC), organizat de Academia Română, filiala Cluj, cu o secţiune de Informatică ce s-a bucurat şi se bucură în continuare de larga participare a membrilor Departamentului de Informatică.

În anul 1996, se înfiinţează revista de informatică Studia Universitatis Babeş-Bolyai, series Informatica. În primii ani de la lansare, revista apărea de două ori pe an. Începând cu anul 2010 apar anual patru numere.

Un al treilea moment în direcţia comunicării rezultatelor proprii are loc în 2007, când s-a organizat prima conferinţă internaţională de informatică „Knowledge Engineering: Principles and Techniques” sau mai pe scurt KEPT 2007. Au urmat KEPT 2009, KEPT 2011, KEPT 2013, …

Dar „cel mai preţios produs” al secţiei de informatică de la Facultatea de Matematică şi Informatică îl reprezintă cele câteva mii de absolvenţi angajaţi la importante firme şi instituţii din ţară şi străinătate. Ei sunt mândria noastră şi ne bucurăm când ne împărtăşesc importantele lor realizări. Sunt sute de absolvenţi ai secţiei de informatică angajaţi la numeroase firme din lume, unele celebre (Microsoft, Google, Facebook) care fac cinste facultăţii şi dovedesc pregătirea la nivel mondial a absolvenţilor clujeni.

De altfel, încă din anii studenţiei, tinerii informaticieni clujeni au obţinut numeroase premii şi aprecieri la concursurile profesionale şi manifestările ştiinţifice din ţară şi străinătate. De menţionat rezultatele bune obţinute de ei an de an la concursurile Imagine Cup la nivel naţional şi internaţional în cadrul secţiunii de „Software Design”, concursuri organizate de compania Microsoft. În mod special trebuie subliniate participările la fazele mondiale de la Seul (2007, mentor lector dr. S. Motogna), Paris (2008, mentor lector dr. D. Suciu), Varşovia (2010, mentor lector dr. D. Suciu), New York (2011, clasare între cele mai bune 6 echipe din 72 ţări participante, mentor lector dr. D. Suciu) şi Sidney (2012, locul 2 la secţiunea „Windows Azure”, mentor conf. dr. S. Motogna). În acest context, trebuie să subliniem parteneriatul special pe care Facultatea de Matematică şi Informatică îl are cu compania Microsoft.

În ultimul deceniu şi jumătate, în special datorită bunei pregătiri a absolvenţilor de Informatică, oraşul Cluj-Napoca a devenit terenul fertil pentru dezvoltarea fără precedent a unei industrii locale de specialitate. Multe firme de soft, atât autohtone dar şi cu capital străin îşi au sediul la Cluj-Napoca, oraşul constituindu-se un adevărat pol în producţia de soft, atât la nivel naţional cât şi european, punându-se încet bazele dezvoltării la nivel naţional a unui adevărat „Silicon Valley” în inima Transilvaniei.

Google+TwitterFacebook