Învăţământul universitar în Transilvania

Google+TwitterFacebook

Scurt istoric

  • La 12 mai 1581 se înfiinţează o Universitate la Cluj, organizată şi condusă de iezuiti, conform unui act semnat de principele Stefan Bathory. Această instituţie a functionat într-o clădire de pe actuală strada Kogălniceanu, în apropierea bisericii reformate, având ca rector pe învătatul italian Antonio Possevino, care a venit la Cluj însotit de un număr de 32 călugări pentru o bună organizare. Facultăţile din cadrul acestei Universităţi erau: Teologia, Filozofia, Stiinţele juridice. Printre studenţii universitătii s-a numărat şi Nicolae Pătraşcanu – fiul lui Mihai Viteazul. In anul 1603 se desfinţează această Universitate, ca urmare a unor dispute confesionale.
  • In 1622 se înfiinţează o Universitate (colegiu reformat) la Alba Iulia, reşedinţa principelui Bethlen Gabor, cu trei facultăţi: Teologia, Filozofia, Linquistica, sub conducerea unor învăţaţi din Germania. In anul 1658 decade la rang de liceu şi se mută la Aiud, iar în 1704 se desfinţează.
  • In anul 1698 se înfiinţează la Cluj Universitatea Leopoldina, de împăratul Leopold I. Această Universitate are trei facultăţi: Teologia, Filozofia, Stiinţe reale (Matematica şi Stiinţe naturale). Sediul Universitaţii a fost pe actuala stradă Kogalniceanu, iar limba de predare era latina. Această Universitate se desfinţează în anul 1773.
  • In anul 1776 se înfiinţează la Cluj un Colegiu universitar cu patru facultăţi: Teologia, Filozofia, Stiinţe juridice, Medicină-chirurgie. In 1781 limba latină de predare este înlocuită cu limba germană, iar în 1842 limba de predare devine maghiara. In anul 1784 Universitatea este transformată în liceu. In continuare facultatea de Teologie se mută la Alba Iulia, iar în 1817 se desprinde Facultatea de Medicină-chirurgie, care se constituie într-un institut separat. Facultăţile Universităţii functionează în actuala clădire a Liceului nr.3 aflat pe strada Kogălniceanu. Dintre personalităţile care au studiat aici se pot aminti: Samuel Brassai, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Gheorghe Lazăr, Aron Pumnul, Al. Papiu Ilarian, Avram Iancu, Gheorghe Bariţiu, Ioan Molnar Piuariu. In această perioadă se înfiinţează Universitatea din Iaşi (1860) şi cea din Bucureşti (1864).
  • In 12 octombrie 1872 se înfiinţează Universitatea din Cluj, limba de predare fiind maghiara, ca urmare a unei Hotărâri a împăratului Francisc Iosif. Universitatea a avut la început facultăţile:
    • Drept şi Stiinţe de stat
    • Medicină
    • Filozofie, Litere şi Istorie
    • Matematica şi Stiinţe naturale
  • Universitatea a început să functioneze cu 40 de profesori şi 16 conferenţiari, lectori şi asistenti. Printre profesori se numără: Brassai Samuel – la matematică, Grigore Silasi – la limba şi literatura română, Abt Antal – la fizică.
  • Din anul 1874 a funcţionat şi o Scoala pedagogică.
  • La început Facultatea de Matematică şi Stiinţele naturii a avut 7 catedre (din 41 de catedre ale Universitătii), iar după scurt timp s-a ajuns la 11 catedre. La această facultate au fost 32 de studenţi în primul an de funcţionare, din 269 de studenţi de la toate facultăţile.
  • In perioada 1877-1918 Universitatea din Cluj adoptă numele împăratului Francisc Iosif.
  • In ultima perioadă de funcţionare la Universitate au predat şi matematicienii de renume mondial F.Riesz şi L.Fejer.
  • Universitatea a funcţionat în mai multe clădiri, dintre care mentionăm actualele clădiri: Institutul de Chimie, Clinicile universitare, Biblioteca Centrală Universitară. In anul 1901 se inaugurează Clădirea centrală a Universităţii, din strada Kogălniceanu.
  • In urma Unirii Transilvaniei cu România, din 1 Decembrie 1918, se pune problema organizării învăţământului superior în limba română în Transilvania. In iulie 1919 se constituie o Comisie universitară (prezidată de prof. Sextil Puşcariu), cu scopul de organizare a Universităţii din Cluj. Din această comisie mai făceau parte: N.Iorga, V.Babeş, V.Pârvan, D.Gusti, Gh.Tiţeica, Gh.Marinescu, P.Poni. Universitatea a început să funcţioneze cu patru facultăti: Litere şi Filozofie, Stiinţe, Drept, Medicină. Se propune ca Facultatea de Stiinţe să fie împărtită în patru secţii: Matematica, Stiinţe Fizico-chimice, Stiinţe naturale, Geografie.
    In 15 septembrie 1919 se constituie Senatul Universitaţii, cu autoritate de conducere. In 1 octombrie 1919 printr-un Ordin al Ministerului Instrucţiunii Publice din Bucuresti se înfiinţează cea de-a treia Universitate din România cu limba română de predare: Universitatea Daciei Superioare „Regele Ferdinand I” din Cluj – după cele de la Iaşi şi Bucureşti.
  • Primul rector al Universităţii este ales profesorul Sextil Puşcariu, iar la Facultatea de Stiinţe este ales ca decan profesorul Dimitrie Călugăreanu şi prodecan profesorul Alexandru Borza, profesori la secţia de Stiinţe naturale. Alături de S.Puşcariu, se stabilesc la Cluj: V.Babeş, E.Racovită, iar alţii fac naveta: N.Iorga, D.Pompeiu, V.Pârvan, C.Levaditi.
  • In septembrie 1940 Universitatea din Cluj este evacuată la Sibiu (facultăţile Drept, Litere si Filozofie, Medicină) şi Timisoara (facultatea de Stiinţe), de unde revin la Cluj în anul 1945.
  • In anul 1945 la Cluj se înfiinţează o nouă universitate, cu limba de predare maghiara şi cu numele Universitatea „Bolyai”.
  • In anul 1959 cele două Universităţi din Cluj se unesc într-o singură Universitate, cu numele Universitatea „Babeş-Bolyai”, cu limbile de preadare româna şi maghiara.

Rectorii Universităţii Babeş-Bolyai de la înfiinţare până în prezent

1919-1920 Prof. Sextil PUSCARIU – Fac. de Litere şi Filozofie
1920-1921 Prof. Vasile DUMITRIU – Fac. de Drept
1921-1922 Prof. Dimitrie CALUGAREANU – Fac. de Stiinţe
1922-1923 Prof. Iacob IACOBOVICI – Fac. de Medicină
1923-1924 Prof. Nicolae BANESCU – Fac. de Litere şi Filozofie
1924-1925 Prof. Camil NEGREA – Fac. de Drept
1925-1926 Prof. Gheorghe SPACU – Fac. de Stiinţe
1926-1927 Prof. Ioan MINEA – Fac. de Medicină
1927-1928 Prof. Gheorghe BOGDAN DUICA – Fac. de Litere şi Filozofie
1928-1929 Prof. Emil HATIEGANU – Fac. de Drept
1929-1930 Prof. Emil G. RACOVITA – Fac. de Stiinţe
1930-1931 Prof. Iuliu HATIEGANU – Fac. de Medicină
1931-1932 Prof. Nicolae DRAGANU – Fac. de Litere şi Filozofie
1932-1940 Prof. Florian STEFANESCU GOANGA – Fac. de Litere şi Filozofie
1940-1941 Prof. Sextil PUSCARIU – Fac. de Litere şi Filozofie
1941-1944 Prof. Iuliu HATIEGANU – Fac. de Medicină
1944-1945 Prof. Alexandru BORZA – Fac. de Stiinţe
1945-1951 Prof. Emil PETROVICI – Fac. de Litere şi Filozofie
1951-1956 Prof. Raluca RIPAN – Fac. de Chimie
1956-1968 Prof. Constantin DAICOVICIU – Fac. de Istorie
1968-1976 Prof. Stefan PASCU – Fac. de Istorie
1976-1984 Prof. Ion VLAD – Fac. de Filologie
1984-1989 Prof. Aurel NEGUCIOIU – Fac. de Stiinţe Economice
1989-1993 Prof. Ionel HAIDUC – Fac. de Chimie
1993-2004 Prof. Andrei MARGA – Fac. de Studii Europene
2004-2008 Prof. Nicolae BOCŞAN – Fac. de Istorie-Filosofie
2008-2012 Prof. Andrei MARGA – Fac. de Studii Europene
2012- Prof. Ioan-Aurel POP – Fac. de Istorie-Filosofie
Google+TwitterFacebook