Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca
Facultatea de Matematică şi Informatică
Ciclul de studii: Licenţă

FISA DISCIPLINEI

Codul
Denumirea disciplinei
MLR0024 Astronomie
Specializarea
Semestrul
Ore: C+S+L+P
Statutul
Matematică informatică - în limba maghiară
5
2+1+1+0
optionala
Titularii de disciplina
Conf. Dr. SZENKOVITS Ferenc,  fszenkomath.ubbcluj.ro
Conf. Dr. BLAGA Cristina Olivia,  cpblagamath.ubbcluj.ro
Obiective
Introducerea notiunilor de baza ale Astronomie privind sfera cereasca, pozitia astrilor pe cer si fenomenele care o modifica, miscarea reala si aparenta a corpurilor ceresti, structura sistemului solar, miscarea si trasaturile fizice ale membrilor sai, marimile caracteristice ale stelelor. Asimilarea acestor cunostiinte permite intelegerea unor fenomene observate pe bolta cereasca (rasaritul si apusul astrilor, a Soarelui inclusiv, producerea eclipselor de Luna si Soare, vizibilitatea acestora dintr-un loc dat de pe Pamant, caldura primita de la Soare s.a.); ele reprezinta notiuni absolut elementare pentru cei care aleg cursurile optionale de Astronomie din semestrul urmator si/sau pe cele de studii aprofundate in acest domeniu.
Célkitűzések
Az eloadás bevezetés a csillagászatba, azaz a csillagászati alapfogalmak és alapösszefüggések ismertetését célozza meg. A csillagászat azon alapismereteinek tárgyalása a cél, amelyek szükségesek a közoktatásban tanító tanárok számára, ha csillagászati ismereteket is óhajtanak tanítani. Az eloadás ugyanakkor alapul szolgálhat további csillagászat irányú szakképzéshez.
Continutul
Sapt. 1: Obiectul de studiu, ramurile si domeniile Astronomiei. Astronomie sferica. Coordonate orizontale, orare, ecuatoriale si ecliptice.
[6; Cap. 8], [7; Cap. 0, 1], [9; Cap. 2], [10; Cap. 1].
Laborator (2 ore) Harta cerului boreal. Impartirea stelelor in constelatii si recunoasterea lor cu ajutorul aliniamentelor. Primele observatii.
Sapt. 2: Coordonate galactice. Precesie si nutatie. Modificarea coordonatelor ecuatoriale datorita precesiei si nutatiei. Timp sideral, timp solar adevarat, timp solar mediu, ecuatia timpului.
[6; Cap. 8, 9, 11], [7; Cap. 1, 2], [9; Cap. 2], [10; Cap. 1].
Seminar (2 ore) Elemente de trigonometrie sferica. Triunghiul sferic si proprietatile lui. Formulele lui Gauss.
Sapt 3: Formulele de trecere de la timpul sideral la timpul solar mediu. Timpul si longitudinea. Anul (tropic, calendaristic, sideral si anomalistic). Masurarea precisa a timpului.
[6; Cap. 9], [7; Cap. 2], [9; Cap. 2], [10; Cap. 1].
Laborator (2 ore) Data iuliana corespunzatoare unei date calendaristice. Calculul numarului de zile dintr-un interval dat prin data calendaristica la care incepe si data calendaristica la care se termina.
Sapt. 4: Probleme de astronomie fundamentala. Determinarea absoluta si relativa a pozitiei unui astru. Cataloage de stele fundamentale. Fenomene care modifica pozitia astrilor pe cer: refractia astronomica.
[6; Cap. 10], [7; Cap. 3, 4], [9; Cap. 2], [10; Cap. 1].
Seminar (2 ore) Transformari de coordonate: formulele de trecere de la un sistem de coordonate la altul.
Sapt 5: Aberatia luminii. Paralaxa, parsec-ul-unitate de masura pentru distanta folosita in astronomie. Reducerea observatiilor asupra pozitiilor stelelor. Descrierea generala a sistemului solar.
[1; Cap. 1], [6; Cap. 11], [7; Cap. 4, 9], [9; Cap. 3], [10; Cap. 1, 4].
Laborator (2 ore) Lunete si telescoape. Monturi ecuatoriala si azimutala. Observarea astrilor printr-un instrument astronomic. Aspectul diferit al planetelor, stelelor si al obiectelor difuze vizate printr-un instrument. Sapt 6: Problema celor doua corpuri. Legile lui Kepler. Orbitele planetelor. Orbita Pamantului. Anotimpurile astronomice.
[1; Cap. 1,2], [6; Cap. 13], [7; Cap. 7], [9; Cap. 2], [10; Cap. 4].
Seminar (2 ore) Rasaritul si apusul unui astru observat de la o latitudine data. Unghiul orar si azimutului astrului la rasarit si apus. Determinarea momentului de rasarit si apus.
Sapt 7: Orbitele satelitilor artificiali ai Pamantului si a rachetelor cosmice. Sistemul Pamant-Luna. Miscarea in jurul Pamantului. Fazele Lunii. Miscarea de rotatie a Lunii in jurul axei proprii.
[1; Cap. 4], [6; Cap. 13], [7; Cap. 5, 6], [9; Cap. 2, 3], [10; Cap. 4].
Laborator (2 ore) Observatii asupra Lunii: fazele Lunii si momentul de rasarit al Lunii, lumina cenusie a Lunii, relieful lunar.
Sapt. 8: Eclipse de Soare si de Luna. Date fizice despre planete. Bilantul energetic si temperatura de la suprafata planetelor.
[1; Cap. 4, 5], [7; Cap. 6], [9; Cap. 3], [10; Cap. 4].
Seminar (2 ore) Probleme de determinare a timpului (sideral, solar adevarat, solar mediu, legal) si a longitudinii.
Sapt 9: Compozitia chimica si stabilitatea atmosferelor planetelor. Interiorul planetelor. Limita Roche si inelele planetelor.
[1; Cap. 4, 5], [9; Cap. 3], [10; Cap. 4].
Laborator (2 ore) Intocmirea unui plan pentru observatii astronomice pentru o noapte data. Planul trebuie sa contina date despre Soare (cand apune si rasare), crepuscul, vizibilitatea Lunii si planetelor, constelatii, obiecte din catalogul Messier, directiile in care se vad pe bolta cereasca la ora 20 TU. Pentru a strange informatii despre aspectul cerului la acel moment se poate folosi o harta a cerului, un anuar astronomic sau un program pentru intocmirea hartilor ceresti.
Sapt 10: Forme de relief observate la suprafata planetelor terestre. Satelitii planetelor gigante.
[1; Cap. 4, 5], [9; Cap. 3], [10; Cap. 4].
Seminar (2 ore) Probleme de mecanica cereasca. Miscarea planetelor si a corpurilor din sistemul solar.
Sapt 11: Asteroizi. Comete. Corpuri meteorice, meteori si meteoriti. Teorii privind formarea sistemului solar.
[1; Cap. 6], [9; Cap. 3], [10; Cap. 4].
Laborator (2 ore) Gasirea unui astru cu ajutorul coordonatelor ecuatoriale si a timpului sideral. Harti si cataloage stelare. Observarea satelitilor artificiali ai Pamantului folosind date de pe Internet despre orbita lor.
Sapt 12: Marimi caracteristice stelelor. Stralucire. Luminozitate. Magnitudine aparenta si absoluta
[6; Cap. 15], [8; Cap. 1], [9; Cap. 6], [10; Cap. 5].
Seminar (2 ore) Probleme de teoria radiatiei si fotometrie astronomica (I). Sapt 13. Masa, raza stelelor si marimi derivate din acestea (densitatea medie si acceleratia gravitational la suprafata stelei).
[8; Cap. 5], [9; Cap. 6], [10; Cap. 5].
Laborator (2 ore) Observatii asupra Soarelui: proiectia lui pe un ecran, observarea petelor solare, estimarea numarul Wolf si a pozitiei petelor solare fata de ecuatorul solar.
Sapt 14: Clasificarea spectrala a stelelor. Clase de luminozitate. Diagrama Hertzsprung-Russel obsevationala. Relatii masa-raza si masa-luminozitate pentru stelele secventei principale din vecinatatea Soarelui.
[8; Cap. 2], [9; Cap. 6], [10; Cap. 5].
Seminar (2 ore) Probleme de teoria radiatiei si fotometrie astronomica (II).
Tartalom
hét: Bevezeto fogalmak: Az asztronómia tárgya, problémái, módszerei és ágazatai. Az Univerzum számunkra ismert része – a Metagalaxis – vázlatos bemutatása. ([6], pp.:1–16)
hét: Szférikus csillagászat: Az éggömb és forgása. Földrajzi koordináták. Égi koordináták. A földrajzi és égi koordináták közötti összefüggések. A Nap évi látszólagos mozgása és következményei. Ekliptikai koordináták. Tropikus év, sziderikus év. A tavaszpont precessziója. Szférikus trigonometria. Átszámítás különbözo égi koordináták között. Egy égitest felkelési valamint lenyugvási helyének és idejének kiszámítása. ([6], pp.:17–52)
hét: Az ido mérése: Általános tudnivalók. Helyi idok. Világido és zónaido. A dátumválasztó vonal. A Föld forgásának egyenetlenségei, az efemeriszido. A naptár. ([6], pp.:53–84)
hét: A csillagok égi helyzetét módosító jelenségek (A csillagászati észlelések redukciója): A csillagászati refrakció. A fény aberrációja. Napi és évi parallaxis, távolságok meghatározása. A precesszió és a nutáció. A csillagok sajátmozgása. ([6], pp.:85–102)
hét: A Föld mint égitest: A Föld alakja és méretei. Különbözo földrajzi szélességek. A gravitációs ero változása a Föld felszínén. A Föld tömege és közepes surusége. A Föld mozgásai. ([6], pp.:103–120)
hét: A bolygók és holdjaik látszólagos mozgása: A bolygók látszólagos mozgásának ókori magyarázatai (Ptolemaiosz). A heliocentrikus rendszer (Kopernikusz). A bolygók látszólagos mozgásának magyarázata. A bolygómozgás Kepler-féle törvényei. A Hold látszólagos mozgása. A bolygók és holdak fázisai. Fogyatkozások. ([6], pp.:121–142)
hét: Égi mechanika: Alapelvek, alapveto problémák, módszerek. Az egyetemes tömegvonzás törvénye. Az n-test probléma: mozgásegyenletek, elso integrálok. A kéttest-probléma: abszolút mozgás, a relatív mozgás egyenletei, elso integáljai, a pályasík térbeli helyzete, pályája. Az elliptikus mozgás. ([6], pp.:143–172)
hét: Urhajózási alapfogalmak: A hordozórakéta. Mozgás a pálya aktív szakaszán. Mozgás a pálya passzív szakaszán. ([6], pp.:173–1884)
hét: A sugárzás alaptörvényei. Csillagászati fotometria. A sugárzás energiája. A fekete test sugárzási törvényei. Csillagászati fotometria. ([6], pp.:187–202)
hét: A színképelemzés asztrofizikai alkalmazásai: Csillagok színképe. A csillagok osztályozása színképtípusuk szerint. A csillagspektrumok kialakulását meghatározó folyamatok. Boltzmann és Saha törvénye. A színképvonalak eltolódása. ([6], pp.:203–208)
hét: Csillagok állapotának jellemzoi. Állapotegyenletek. Állapothatározók. Csillagok homérsékletének meghatározása. A csillagok sugarának meghatározása. A csillagok fényességének meghatározása. A csillagok jellemzo paraméteri közti összefüggések. ([6], pp.:209–222)
Hét: A mi Galaxisunk. Galaxisunk általános szerkezete. A csillagok mozgása. A galaxis forgása. Kettos csillagok. Változó csillagok és nem stacionárius objektumok. Csillag halmazok és csillagtársulások. A csillagközi anyag. ([1], pp.:194–208)
hét: Extragalaktikus csillagászati alapfogalmak. A galaxisok osztályozása. A galaxisok távolságának meghatározása. A galaxisok fizikai tulajdonságainak meghatározása. Rádiógalaxisok. Kvazárok. A galaxisok térbeli eloszlása. Kozmológiai alapfogalmak. ([7], II. pp.:263–293)
hét: Az égitestek keletkezése és fejlodése. Az égitestek kora. A csillagok keletkezése és fejlodése. A Naprendszer kialakulása. Kozmogóniai elméletek. ([1], pp.:209–236)
Bibliografie
1. BLAGA, C.: Sistemul nostru solar, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2001.
2. CUREA, I.: Atlas stelar descriptiv, Tipografia Universitatii Timisoara, 1970.
3. KARTUNEN, H., KROGER, P., OJA, H., POUTANEN, M., DONNER, K., J., - Fundamental Astronomy, Springer, Berlin, Heidelberg, 1994.
4. PAL A., POP V., URECHE V.: Astronomie, Culegere de probleme, Presa Universitara clujeana, Cluj-Napoca, 1998.
5. POP V., POP D.: Trigonometrie plana si trigonometrie sferica, Presa Universitara clujeana, Cluj-Napoca, 2003.
6. ROY A.E., CLARKE D.: Astronomy:Principles and Practice, Institute of Physics Publishing, 2003
7. URECHE V.: Universul, Astronomie, vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982.
8. URECHE V.: Universul, Astrofizica, vol. II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985.
9. UNSOLD A., BASCHEK B.: Der neue Kosmos, Springer, 2002.
10. WEIGERT C.,WENDKLER H., WISOTZKI L.: Astronomie und Astrophysik, WILEY-VCH, 2005.
Evaluare
Nota finala este media ponderata a notei obtinute pentru activitatea de la seminar si laborator (25%) si nota obtinuta la examenul oral la sfarsitul semestrului (75%). Activitatea din timpul semestrului cuprinde participarea activa la activitatile didactice si rezolvarea temelor primite. Pentru a putea intra la examen studentii trebuie sa acumuleze pana la sfarsitul semestrului cel putin 5 puncte pentru activitatea de la seminar si laborator.
Felmérés
A félév szóbeli vizsgával zárul, a vizsgaidoszakokban.
A vizsgára való jelentkezés elofeltétele a laboratóriumi követelmények teljesítése.
A félévi jegy a következo összetevokbol épül fel:
Szóbeli vizsga eredménye (70 %)
Laborteljesítmény (30 %)
Syllabus-urile tuturor disciplinelor